Capela şi hramul Lacului Sfânta Ana
De-a lungul secolelor au apărut diferite legende contradictorii ale capelei Lacului Sfânta Ana. Există povestiri menţionănd numai o singură, iar altele chiar două capele. Nu există date concrete nici despre data construirii capelei, aşadar pentru informaţii exacte este recomandat analiza temeinică a literaturii de specialitate.

Autorii sunt de acord cu câteva repere legate de istoricul capelei Lacului Sfânta Ana: Odinioară numărul participanţilor la sărbătorile religioase organizate la lac atingea chiar 20-30 mi de credincioşi, chiar dacă acest număr pare puţin aberant. În anul 1786 hramul a fost interzis de episcopul Transilvaniei Batthány Ignác din cauza bătaielor crunte şi contravenţilor aspre. În anul 1830 hramul a fost aprobat de episcopul Kovács Miklós, dar în 1844 a fost şi el nevoit să-l oprească datorită repetatelor cazuri scandaloase.

Analizând hartele topografice realizate pe perioada monarhiei austro-ungare putem afirma că a existat numai o singură capelă. Pe prima hartă topografică austriacă (1763-1787) este indicat numai o singură capelă, pe locul celei existente din zilele noastre.

Pe baza datelor publicate de preotul Balázs András în anul 1927 reprezentanţii celor patru comune proprietare au reconstruit capela unde a continuat organizarea hramului până cel de al doilea război mondial. În perioada postbelică preotul din Cozmeni, Szabó Ferenc în anul 1972 a renovat capela deteriorată. Conform altor surse, reconstrucţia capelei a fost iniţiată în anul 1976 de ministrul culturii Fazakas János şi lucrările s-au terminat numai în 1977. Uşa de fier forjat al clopotniţei a fost proiectată de artistul Károly Sándor din Cluj Napoca şi a fost realizată de maistrul fierar Máté Jenő din Cozmeni. Totodată s-a restituit clopotul turnat în anul 1924.

După anul 1990 hramul Sfânta Ana este organizat anual.

Înte anii 1990 şi 1999 tot pe perioada zilelor Sfânta Ana se organiza festivalul artistic AnnART. Ideea festivalului le-a născut grupului compus de artişti tineri condus de artistul plastic Baász Imre, iar festivalul s-a concretizat pe malul Lacului Sfânta Ana. Invitaţii primului festival erau şase în număr, dar treptat paleta programelor a atras numeroase artişti naţionale şi internaţionale, astfel cea de a 10-lea ediţie a festivalului a prezentat 121 artişti provenite din 26 ţări.

Legendele Lacului Sfânta Ana

Dealungul secolelor s-au format diferite legende ale Lacului Sfânta Ana, având câteva caracteristici comune: cele doi fraţi care au construit câte o cetate, cel tânăr pe muntele Büdös, iar cel mai în vârstă la locul lacului existent. Fraţii se rivalizează, care poate să înhamă cei mai remarcabili cai în faţa trăsurii. Unul dintre fraţi a optat să folosească cele mai frumoase fete din regiune pentru tragerea trăsurii. Cele mai evidente diferenţe între variantele legendei constă în numărul fetelor virgine (patru, şase, opt sau douăsprezece), respectiv în transformarea fetelor. Chiar Benedek Elek marele povestitor şi scriitor transilvănean a redactat legenda în mai multe variante.
Alte variante a legendei capelei au fost realizate de Hankó Vilmos şi Ikefalvi în care sunt menţionate furatul clopotei respectiv dragostea dintre Gergő, tânărul vânător secuiesc şi zâna cea mai tânără (legenda_hanko_vilmos_1).

În legenda Cetăţii Bálványos este elaborată tot dragostea tinerilor. (legenda_balvanyosvar_gub_jeno_1)

Eseul redactat de către Lénárt Emese cu titlul Legendele Lacului Sfânta Ana analizează legendele şi operele literare bazate pe legendele Lacului Sfânta Ana. (legenda_lenart_emese)

Pustnicul Lacului Sfânta Ana
Articolul apărut în ediţia din data de 24 iulie 2005 a editurii catolice Új Ember menţionează următoarele: „Cândva în Ţinutul Secuiesc, pe malul Lacului Sfânta Ana trăia un pustnic care se ruga către părinţii Fecioarei Maria să vină în ajutorul rudelor săi. Rugăciunile pustnicului au fost ascultate de aceea dânsul a oferit lacul şi împrejurimile în protecţia părinţilor Fecioarei Maria, Ana şi Ioachim."

Ecoul Lacului Sfânta Ana

Mulţi exploratori, cercetători menţionează ecoul Lacului Sfânta Ana. Primul care ne atrage atenţia a fost Orbán Balázs în anii 1860. El descrie ecoul sesizat în timp ce cântau imnul care se auzea de pretutindeni dar mai accentuat dinspre partea nordică a lacului pentru aproximativ 15 secunde.

Renumitul scriitor Jókai Mór descrie şi el ecoul lacului, ca fiind grandios şi asemănător sunetului unui clopot.

Vârtejurile Lacului Sfânta Ana

Există multe presupuneri că ar exista vârtejuri periculoase în lac, care periclitează viaţa înotătorilor. Lucrarea redactată de Pál Zoltán şi Pilbáth Attila cu titlul "Lacul Sfânta Ana: Sinteză de geografie fizică şi de protecţia mediului" susţine că "nu există vârtejuri continuu, acestea apar şi dispar numai ca rezultat al mişcării aerului. Datorită diferenţei considerabile de nivel dintre suprafaţa apei şi marginea craterului razele soarelui ating numai o parte din suprafaţa lacului, cealaltă parte fiind în umbră. Este de înţeles astfel ca datorită acestui fenomen se produc diferenţe de temperatură între cele două volumuri de apă, care la rândul lui tinde să se echilibreze prin vârtejuri. Acest fenomen poate fi simţit mai ales de înotători în timpul înotului realizând o diferenţă de mai multe grade Celsius. Dacă aceste efecte fizice sunt intensificate de panică, atuncea pot apare dureri şi crampe în ligamente."

Autorii studiului susţin teoria ca înotul în Lacul Sfânta Ana este mai greoi decât în alte ape naturale. "Acest fenomen se datorează concentraţiei de substanţe minerale mai reduse decât în celelalte tipuri de apă, astfel forţa portantă asupra corpul uman este mai redus" – susţin autorii.